miercuri, octombrie 22, 2008

DEVENIND OAMENI AI RUGĂCIUNII

În Ieremia 5, Dumnezeu a stăruit: „Cutreieraţi uliţele Ierusalimului…căutaţi în pieţe, dacă se găseşte un om, dacă este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se ţină de adevăr, şi voi ierta Ierusalimul” (Ieremia 5:1). Domnul spunea în esenţă: „Voi avea îndurare, dacă voi putea găsi doar o singură persoană care Mă va căuta.”

În timpul robiei babiloniene Dumnezeu a găsit un astfel de om în Daniel. Şi astăzi, mai mult ca niciodată în istorie, Domnul este în căutarea aceluiaşi fel de bărbaţi şi femei evlavioşi. El caută slujitori credincioşi care doresc să „se expună riscurilor” şi să „stea în spărtură”, lucruri ce pot fi realizate prin rugăciune.

La fel ca şi Daniel, o astfel de persoană va fi găsită ţinând Cuvântul lui Dumnezeu în mâinile sale. Atunci când Duhul Sfânt a venit la Daniel, proorocul citea cartea Ieremia. Anume atunci Duhul a descoperit că vremea lui Dumnezeu de eliberare venise pentru Israel. După ce revelaţia a venit, Daniel a fost provocat să se roage: „Şi mi-am întors faţa spre Domnul Dumnezeu, ca să-L caut cu rugăciune şi cereri, postind în sac şi cenuşă. M-am rugat Domnului, Dumnezeului Meu” (Daniel 9:3-4).

Daniel ştia că poporul lui Dumnezeu nu erau pregătit să primească restabilirea Sa. Cu toate acestea, s-a năpustit profetul asupra semenilor săi pentru păcatele lor? Nu, Daniel s-a identificat cu decăderea morală din jurul său. El a afirmat: „Noi am păcătuit…nouă ni se cuvine să ni se umple faţa de ruşine…pentru că am păcătuit împotriva Ta” (Daniel 9:5-8).

Dumnezeu doreşte foarte mult să binecuvânteze astăzi poporul Său, dar dacă mintea noastră este pângărită de duhul acestei lumi, nu suntem în poziţia de a primi binecuvântările Sale. Daniel a făcut următoarea afirmaţie: „Toată nenorocirea aceasta a venit peste noi; şi noi n-am rugat pe Domnul Dumnezeul nostru, nu ne-am întors de la nelegiuirile noastre, şi n-am luat aminte la adevărul Tău. De aceea şi Domnul a îngrijit ca nenorocirea aceasta să vină peste noi” (Daniel 9:13-14).

Să dea Domnul să ne examinăm umblarea noastră cu Domnul şi să-L lăsăm pe Duhul Sfânt să ne arate domeniile în care ne-am compromis. Am face mult mai mult decât să ne rugăm pentru o naţiune în decădere. Am striga: „O, Doamne, cercetează-mi inima. Scoate la iveală tot ceea ce aparţine duhului acestei lumi care s-a strecurat în sufletul meu.” La fel ca şi David, anume atunci vom putea să ne întoarcem faţa pentru a ne ruga pentru eliberarea familiilor noastre, a naţiunii noastre.