vineri, aprilie 17, 2009

ISPITINDU-L PE DUMNEZEU?

Atunci când Isus stătea pe cel mai înalt vârf al templului, satan I-a şoptit: „Hai, sari! Dacă, într-adevăr, eşti Fiul lui Dumnezeu, El te va salva.”  

 

„Şi [diavolul] I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră” (Matei 4:6).

 

Vedeţi înşelătoria lui satan în aceasta? El a izolat o singură promisiune din Scriptură şi L-a ispitit pe Isus să-Şi arunce întreaga viaţă peste aceasta. El sugera: „Tu spui că Dumnezeu este cu tine. Deci, arată-mi dovada. Tatăl tău deja mi-a permis să Te hărţuiesc. Unde a fost prezenţa Lui în aceasta? Tu poţi să dovedeşti că El este cu Tine chiar acum sărind. Dacă Dumnezeu este cu tine, El îţi va asigura o aterizare uşoară. Apoi vei putea să-ţi bazezi încrederea pe acest lucru. Dacă nu, mai bine să mori mai degrabă decât să continui întrebându-te dacă eşti lăsat singur. Ai nevoie de o minune pentru a dovedi că Tatăl este cu Tine.”

 

Cum a răspuns Isus? El a afirmat: „De asemenea, este scris: „Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul Tău” (Matei 4:7). Ce anume are în vedere aici Isus prin „ispitirea lui Dumnezeu”?

 

Vechiul Israel este un exemplu. Zeci de ori Domnul şi-a dovedit credincioşia israelitenilor. Poporul lui Dumnezeu a primit dovezi vizibile ale faptului că Domnul lor era cu ei. Cu toate acestea, de fiecare dată, oamenii puneau aceeaşi întrebare: „Este Dumnezeu în mijlocul nostru sau nu?” Dumnezeu numeşte acest lucru „ispitirea Lui”. Isus foloseşte aceeaşi frază – „ispitirea lui Dumnezeu” – în răspunsul Său lui satan. Despre ce ne vorbeşte acest lucru? Aceasta ne arată că este un mare păcat de a pune la îndoială prezenţa lui Dumnezeu; noi nu trebuie să ne îndoim de faptul că El este cu noi.

 

Ca şi în cazul lui Israel, Dumnezeu deja ne-a dat un set întreg de dovezi. În primul rând, avem în Cuvântul Său numeroase promisiuni ale faptului că El este aproape de noi. În al doilea rând, avem propria noastre istorie cu Dumnezeu, o mărturie a numeroaselor Sale izbăviri în vieţile noastre. În al treilea rând, avem o Biblie plină de martori ai prezenţei lui Dumnezeu în secolele trecute. 

 

Biblia este clară. Noi trebuie să umblăm cu Dumnezeu prin credinţă şi nu prin vedere. Altfel, vom sfârşi la fel ca şi Israel, fără credinţă.