DOMNUL PĂSTORUL MEU

Noi toţi cunoaştem Psalmul 23. Mesajul său încurajator este bine cunoscut chiar şi în rândul necredincioşilor. Acest psalm renumit a fost scris de Împăratul David şi pasajul său cel mai faimos se conţine în versetul introductiv: „Domnul este Păstorul meu; nu voi duce lipsă” („nu voi fi în nevoie” în l. engleză).

Cuvântul în ebraică pe care-l foloseşte David pentru nevoie (versiunea în engleză) are semnificaţia de lipsă. Cu alte cuvinte, David spune: „Nu voi duce lipsă de nimic.” Atunci când combinăm această semnificaţie cu prima parte a versetului, David spune: „Domnul mă conduce, mă călăuzeşte şi mă hrăneşte. Datorită acestui lucru eu nu duc lipsă.”

În acest verset scurt, David, totuşi, ne prezintă o altă reflectare a caracterului şi naturii Domnului. Traducerea literală în ebraică a primei părţi din acest verset este Iehova Rohi, care înseamnă „Domnul, păstorul meu.”

Iehova Rohi nu este un păstor blajin şi pasiv. El nu este un servitor care face puţin mai mult decât să dea mâncare şi călăuzire. El nu numai ne duce la păşune verde şi la izvoare de apă şi spune: „Iată ceea de ce ai nevoie. Du-te şi ia.” Şi nici nu-şi întoarce privirea de la nevoile noastre. El nu fuge în altă direcţie atunci când aude strigătele noastre după ajutor şi vine în nevoia noastră. Nu, El cunoaşte fiecare durere pe care o suportăm, fiecare lacrimă de-a noastră, fiecare suferinţă prin care trecem. El ştie când suntem prea obosiţi pentru a mai face un pas. El ştie cât putem noi îndura. Însă cele mai mult El ştie cum să ne salveze şi să ne aducă în locul vindecării. De fiecare dată, Păstorul nostru vine după noi, ne ia şi ne duce într-un loc al odihnei. În mod continuu, El ne face să ne oprim pentru o vreme de vindecare şi restaurare.

Iehova Rohi – Domnul, păstorul nostru – ne convinge să-L urmăm în odihna Sa, astfel încât El să poată „şekina” în mijlocul nostru. Domnul spune în Exod 29:45: „Eu voi locui în mijlocul copiilor lui Israel, şi voi fi Dumnezeul lor.” Cuvântul în ebraică aici pentru a locui este „şekina”, care înseamnă „a rămâne sau a se instala.” Acest cuvânt semnifică nu doar o prezenţă trecătoare, ci una permanentă, o prezenţă care niciodată nu dispare. Cu alte cuvinte, gloria şekina a lui Dumnezeu nu este o urmă pieritoare care dispare din inimile noastre ca şi cerneala invizibilă. Nu, este ceva imprimat de Dumnezeu în sufletul nostru. Este prezenţa Sa apropiată şi eternă.

Imaginea de aici este glorioasă: Păstorul nostru se oferă să vină la noi în mijlocul durerii şi stării noastre depresive şi să stea alături de noi. El promite să lege rănile noastre şi să întărească acele părţi din noi care au slăbit şi s-au îmbolnăvit.

Aceasta este gloria şekina a lui Dumnezeu: prezenţa statornică şi veşnică a Domnului. Iar noi deseori o experimentăm atunci când suntem în necaz. Marele nostru Păstor ne spune: „Eu vreau să te restabilesc. Voi face acest lucru fiind alături de tine chiar şi în valea umbrei morţii. Prezenţa Mea va fi cu tine prin tot ceea ce va arunca diavolul în tine. Chiar dacă vei încerca să fugi de Mine, Eu te voi urmări. Şi atunci când te voi prinde, te voi lua în mâinile Mele şi te voi aduce înapoi în odihna Mea. Apoi îţi voi lega rănile şi îţi voi vindeca toate slăbiciunile.”