miercuri, iunie 18, 2008

CU DEPLINA INCREDERE

“Sa ne apropiem dar cu deplina incredere de scaunul harului, ca sa capatam indurare si sa gasim har, pentru ca sa fim ajutati la vreme de nevoie“ (Evrei, 4:16). “În El avem, prin credinta in El, slobozenia si apropierea de Dumnezeu cu incredere” (Efeseni, 3:12). Aceste versete ne indeamna sa ne apropiem de Dumnezeu cu incredere pentru nevoile noastre stringente, arzatoare, apropiere care Lui ii face placere.

Cand Dumnezeu ne spune sa venim cu deplina incredere la tronul Sau, nu este doar asa, o sugestie. El asa considera, iar noi trebuie sa tinem cont de aceasta. Deci, de unde primim noi aceasta slobozenie, aceasta cale libera la El cu deplina incredere, pentru rugaciune?

“Mare putere are rugăciunea fierbinte (facuta cu eficienta, cu zel, cu fervoare) a celui neprihănit” (Iacov, 5:16). Cuvantul folosit in limba engleza “effectual” inseamna eficace, real, si isi are radacina intr-un cuvant din limba greaca, care inseamna “pe pozitie fixa”. Sugereaza setarea mintii intr-un fel de neclatinat, de nezdruncinat. Tot astfel, “fervoarea” se refera la o indrazneala cladita pe evidente, dovezi solide, ce sprijina petitia, cererea ta. Impreuna, aceste doua cuvinte “ferventa reala, eficace” – inseamna sa vii inaintea lui Dumnezeu pe deplin convins ca ai un caz bine intemeiat. Inseamna mai mult decat niste emotii, este deasupra intensitatii si entuziasmului bombastic, umflat, sunator.

Asemenea rugaciune poate veni doar din partea unui rob care cerceteaza Cuvantul lui Dumnezeu si este pe deplin convins ca Domnul se obliga sa Isi onoreze Cuvantul. Intr-adevar, este important ca nici unul din noi sa nu vina in prezenta lui Dumnezeu fara sa vina in baza Cuvantului Sau. Domnul vrea ca noi sa aducem promisiunie Lui la El, sa ii amintim de ele, stand ferm bazati pe ele.

Vedem aceasta demonstrat in Fapte 10, cand lui Petru i-a fost data o vedenie. Dumnezeu le-a spus apostolilor “Niste oameni vor veni la usa voastra si va vor cere sa mergeti cu ei. Eu am trimis acesti oameni, Petru, asa ca vreau ca tu sa mergi cu ei, neindoindu-te de nimic”.

Ce ne spune acest pasaj? Ne spune ca atunci cand Dumnezeu a declarat ceva ca fiind adevarat, noi trebuie sa credem si sa ne bazam pe acest fapt, fara sa tinem seama de carne. Nu se poate sa masuram autenticitatea lui Dumnezeu examinand situatia noastra sau prin prisma onorabilitatii noastre. Daca facem asa, vom sfarsi doar prin a realiza ca suntem nevrednici. Vom iesi insa din situatia aceasta proclamand Cuvantul Sau si luandu-L in posesiune, bazandu-ne pe El.

Mai mult decat atat, ne-a fost dat si ajutor ca sa ne apropiem de scaunul de har al lui Dumnezeu. Bilbia spune ca suntem petitionari la tronul Sau, si ca Christos se afla acolo ca si mijlocitorul sau avocatul nostru. Avem de asemenea pe Duhul Sfant care sta de partea noastra in fata tronului lui Dumnezeu. Duhul este ”paracletul” nostru (n.tr. Paracleto (gr.) - aparator). El sta de partea noastra sa ne aminteasca de hotararile, decretele vesnice si constitutia divina, cereasca ce alcatuiesc Cuvantul lui Dumnezeu.

Astfel avem toate aceste incredibile promisiuni – de a avea un avocat si un sfatuitor stand de partea noastra - ca sa ne dea deplina incredere, si asigurare sa ne apropiem de tronul lui Dumnezeu.