CEEA CE AR TREBUI SĂ ŞTIE FIECARE CREŞTIN DESPRE CREŞTEREA SPIRITUALĂ
„Trebuie să mulţumim întotdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentru că credinţa voastră merge mereu crescând, şi dragostea fiecăruia dintre voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai mult” (2 Tesaloniceni 1:3).
Ce compliment minunat a spus Pavel la adresa creştinilor tesaloniceni! Aici este esenţa deplină a ceea ce el spunea: „Este incredibil să vezi cum aţi crescut, şi în credinţa voastră în Cristos şi în dragostea voastră unii pentru alţii. Oriunde nu m-aş duce, mă laud în faţa altora cu creşterea voastră spirituală. Cât de mult Îi mulţumesc eu lui Dumnezeu pentru voi!”
În acest scurt pasaj Pavel ne prezintă o imagine uimitoare a unui trup de credincioşi care creşteau în unitate şi dragoste. Fraza în greacă pe care o foloseşte Pavel pentru „mereu crescând” semnifică „creşte peste, deasupra şi dincolo de cea a altora.” Şi individual, şi în mod colectiv, credinţa şi dragostea tesalonicenilor o întrecea pe cea a tuturor bisericilor.
Este evident că aceşti creştini tesaloniceni nu doar încercau să se agăţe de credinţa lor până la întoarcerea lui Isus. Ei învăţau, mergeau înainte, creşteau, iar vieţile lor erau o dovadă a acestui fapt. Potrivit lui Pavel, despre ei se vorbea în fiecare biserică din Asia.
După câte se pare, predicile pe care le auzeau aceşti oameni provoca în ei o umblare mereu profundă cu Cristos. Acestea topeau ambiţiile firii lor şi îi mustrau pentru obiceiurile lor care nu se asemănau cu Cristos. Iar Duhul Sfânt din ei înlătura toate barierele etnice şi de culoare. Ei descopereau modul în care puteau să îmbrăţişeze orice persoană, bogată sau săracă, educată sau nu. Şi ei aveau o mare grijă unii pentru alţii, dându-şi întâietate unii altora în dragoste.
Dacă eşti udat şi hrănit de Cuvântul lui Dumnezeu, ar trebui să ai o creştere spirituală continuă în viaţa ta. Acest lucru ar trebui să se întâmple de la sine.
Nu ştiu dacă fiecare din biserica mea „merge mereu crescând”, aşa cum ştia Pavel despre biserica în Tesalonic. Cu toate acestea, eu cred că acest lucru este adevărat despre mulţi dintre oamenii noştri. De ce? Predicarea cu ungere a Cuvântului pur al lui Dumnezeu întotdeauna produce o creştere. Iar apostolul Pavel spune că toţi cei care doresc laptele pur al Cuvântului vor creşte.
Pavel descrie creşterea noastră spirituală ca şi o lucrare a Duhului Sfânt. El spune că Duhul este întotdeauna la lucru, schimbându-ne din slavă în slavă. El reînnoieşte, în mod constant, mintea noastră, înăbuşind firea noastră şi producând puritate în omul nostru dinăuntru. El lucrează în inimile noastre pentru a îndepărta mânia, amărăciunea, resentimentul şi orice fel de rău. El produce în noi bunătate, blândeţe şi iertare unii pentru alţii. El ne creşte în Cristos, învăţându-ne că tot ceea ce spunem şi facem trebuie să fie demn de Domnul nostru!
În continuare Pavel ne îndeamnă: „Fiecare să se cerceteze pe sine însuşi…” (1 Corinteni 11:28). Cuvântul în greacă pentru a cerceta aici semnifică „a examina, a testa.” Apostolul spune: „Examinaţi-vă pe voi înşivă, vedeţi dacă umblaţi conform Cuvântului lui Dumnezeu.” Noi trebuie să ne întrebăm în mod constant: „Mă schimb eu? Devin eu mai iubitor şi mai blând? Îmi tratez eu familia şi prietenii cu respect evlavios? Devine vorbirea mea mai evlavioasă?”
Ce compliment minunat a spus Pavel la adresa creştinilor tesaloniceni! Aici este esenţa deplină a ceea ce el spunea: „Este incredibil să vezi cum aţi crescut, şi în credinţa voastră în Cristos şi în dragostea voastră unii pentru alţii. Oriunde nu m-aş duce, mă laud în faţa altora cu creşterea voastră spirituală. Cât de mult Îi mulţumesc eu lui Dumnezeu pentru voi!”
În acest scurt pasaj Pavel ne prezintă o imagine uimitoare a unui trup de credincioşi care creşteau în unitate şi dragoste. Fraza în greacă pe care o foloseşte Pavel pentru „mereu crescând” semnifică „creşte peste, deasupra şi dincolo de cea a altora.” Şi individual, şi în mod colectiv, credinţa şi dragostea tesalonicenilor o întrecea pe cea a tuturor bisericilor.
Este evident că aceşti creştini tesaloniceni nu doar încercau să se agăţe de credinţa lor până la întoarcerea lui Isus. Ei învăţau, mergeau înainte, creşteau, iar vieţile lor erau o dovadă a acestui fapt. Potrivit lui Pavel, despre ei se vorbea în fiecare biserică din Asia.
După câte se pare, predicile pe care le auzeau aceşti oameni provoca în ei o umblare mereu profundă cu Cristos. Acestea topeau ambiţiile firii lor şi îi mustrau pentru obiceiurile lor care nu se asemănau cu Cristos. Iar Duhul Sfânt din ei înlătura toate barierele etnice şi de culoare. Ei descopereau modul în care puteau să îmbrăţişeze orice persoană, bogată sau săracă, educată sau nu. Şi ei aveau o mare grijă unii pentru alţii, dându-şi întâietate unii altora în dragoste.
Dacă eşti udat şi hrănit de Cuvântul lui Dumnezeu, ar trebui să ai o creştere spirituală continuă în viaţa ta. Acest lucru ar trebui să se întâmple de la sine.
Nu ştiu dacă fiecare din biserica mea „merge mereu crescând”, aşa cum ştia Pavel despre biserica în Tesalonic. Cu toate acestea, eu cred că acest lucru este adevărat despre mulţi dintre oamenii noştri. De ce? Predicarea cu ungere a Cuvântului pur al lui Dumnezeu întotdeauna produce o creştere. Iar apostolul Pavel spune că toţi cei care doresc laptele pur al Cuvântului vor creşte.
Pavel descrie creşterea noastră spirituală ca şi o lucrare a Duhului Sfânt. El spune că Duhul este întotdeauna la lucru, schimbându-ne din slavă în slavă. El reînnoieşte, în mod constant, mintea noastră, înăbuşind firea noastră şi producând puritate în omul nostru dinăuntru. El lucrează în inimile noastre pentru a îndepărta mânia, amărăciunea, resentimentul şi orice fel de rău. El produce în noi bunătate, blândeţe şi iertare unii pentru alţii. El ne creşte în Cristos, învăţându-ne că tot ceea ce spunem şi facem trebuie să fie demn de Domnul nostru!
În continuare Pavel ne îndeamnă: „Fiecare să se cerceteze pe sine însuşi…” (1 Corinteni 11:28). Cuvântul în greacă pentru a cerceta aici semnifică „a examina, a testa.” Apostolul spune: „Examinaţi-vă pe voi înşivă, vedeţi dacă umblaţi conform Cuvântului lui Dumnezeu.” Noi trebuie să ne întrebăm în mod constant: „Mă schimb eu? Devin eu mai iubitor şi mai blând? Îmi tratez eu familia şi prietenii cu respect evlavios? Devine vorbirea mea mai evlavioasă?”