joi, octombrie 07, 2010

UNDE STAI, UNDE TE GASESTI

În Exod 33, Moses nu stia, dar Dumnezeu avea sã-i descopere si mai mult din slava si natura Sa. Aceastã revelatie avea sã meargã mult mai departe decât o simplã prietenie, mult peste cunoasterea îndeaproape, în intimitate. Este un asemenea fel de descoperire de care Dumnezeu doreste ca toti oamenii cu inima rãnitã sã aibã parte.

Dumnezeu a spus lui Moise cã avea de gând sã se arate în gloria Sa: (Exod 33:19). “Domnul a răspuns: "Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea, şi voi chema Numele Domnului înaintea ta” (Exod 33:19). Apoi a spus: “Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă şi să trăiască!… [Dar] Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă. Şi când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii, şi te voi acoperi cu mâna Mea, până voi trece.” (33:20–22).

Cuvântul evreiesc pentru slavã din acest pasaj înseamnã “propriul meu sine”. Dumnezeu îi spunea deci lui Moise: "Eu însumi voi trece pe lângã tine”. Iar altã traducere spune în acest fel: “Eu te voi ascunde într-o crãpãturã a stâncii, si Eu te voi apãra cu caracterul protector al puterii Mele pânã voi trece Eu."

Aceasta este ceea ce apostolul Pavel vrea sã spunã când zice ”noi suntem ascunsi în Hristos”. Când dãm gres în fata lui Dumnezeu, când pãcãtuim cu gravitate împotriva Luminii - nu trebuie sã ne complacem în acea situatie decãzutã. În schimb, trebuie sã alergãm degrabã la Isus, spre a fi ascunsi în Stânca noastrã, în El. Pavel ne scrie: ”Părinţii noştri… toti au avut aceeasi hranã spiritualã, cãci toti au sorbit din aceeasi bãuturã duhovniceascã, care i-a urmat si cã Stânca era Isus” (1 Corinteni 10:1, 4).”

Care a fost marea descoperire pe care Dumnezeu i-a fãcut-o lui Moise despre El însusi? Care este adevãrul despre El care ne ajutã sã ne sfintim inimile noastre? este acesta:

“Domnul a zis lui Moise: …Fii gata dis-de-dimineaţă şi suie-te de dimineaţă pe muntele Sinai; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui.”

“Domnul S-a pogorât într-un nor, a stat acolo lângă el, şi a rostit Numele Domnului. Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui, şi a strigat: “Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat” (Exodus 34:1, 2 and 5–7).

Aici a fost descoperirea cea mare, ilustrarea pe deplin a ceea ce este, cine este Dumnezeu. Domnul a spus lui Moise: “Vino la aceastã stâncã dimineata. Îti voi da o nãdejde care te va tine. O sã-ti arãt inima Mea cum n-ai vãzut-o niciodatã mai înainte”. Care a fost “slava” pe care Moise a cerut-o cu tãrie lui Dumnezeu?

Iatã slava: un Dumnezeu care este “plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat”.

Hristos este expresia deplinã a acestei slave. Într-adevãr, tot ceea ce este în Tatãl este întruchipat în Fiul. Iar Isus a fost trimis pe pãmânt pentru a ne aduce acea slavã, nouã.