EL NE CHEAMĂ SĂ MERGEM PÂNĂ LA CAPĂT

„Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi cei ce-l vor vedea, să înceapă să râdă de el, şi să zică: ‘Omul acesta a început să zidească, şi n-a putut isprăvi’ ” (Luca 14:28-30).

Cristos ştia că mulţi dintre urmaşii Săi nu vor avea ceea de ce vor avea nevoie pentru a merge până la capăt. El ştia că ei aveau să se întoarcă din cale şi nu vor sfârşi cursa. Eu cred că aceasta este cea mai tragică stare posibilă pentru un credincios – să începi cu intenţia totală de a te ţine de Cristos, de a creşte ca şi ucenic matur şi de a deveni tot mai asemenea cu Isus, iar apoi să te îndepărtezi de El. O astfel de persoană este una care a pus temelia, dar nu a putut sfârşi, deoarece mai întâi nu a calculat costul.

Ce bucurie este de a-i întâlni pe cei care, într-adevăr, sfârşesc cursa! Aceşti credincioşi cresc în înţelepciunea şi cunoştinţa lui Cristos. Ei se schimbă zilnic, din clipă în clipă. Pavel le spune, încurajându-i: „Noi toţi privim, cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul domnului” (2 Corinteni 3:18). Aceşti credincioşi nu caută cerul, ci pe Cristos în slava Sa!

Ştiu că mulţi dintre cei care citesc acest mesaj special se află în procesul de a lua o pauză sau de a face un pas înapoi. S-ar putea să pară un pas mic, dar aceasta va cauza o cădere continuă de la dragostea Lui. Dacă acest lucru este adevărat în ceea ce te priveşte, recunoaşte că Duhul Sfânt te cheamă să te întorci înapoi – înapoi la pocăinţă, la lepădare de sine şi la predare. Şi chiar în acest moment timpul reprezintă un factor mare. Dacă ai de gând vreodată să te ţii de Cristos, fă-o chiar acum; priveşte dincolo!