SĂ AVEŢI ÎN VOI GÂNDUL ACESTA
„Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Cristos Isus” (Filipeni 2:5).
În acest îndemn apostolul Pavel se adresează poporului lui Dumnezeu: „Lăsaţi ca gândul care este în Cristos – însăşi gândirea lui Isus – să fie şi gândirea voastră. Gândirea Lui este cea pe care noi toţi trebuie s-o căutăm.”
Ce înseamnă a avea gândul lui Cristos? Simplu spus, aceasta înseamnă a gândi şi a acţiona aşa cum a făcut Cristos. Înseamnă a lua decizii la fel ca şi Cristos care să determine modul în care trebuie să trăim. Înseamnă a aduce fiecare aptitudine a gândirii noastre la starea în care noi, într-adevăr, putem avea gândul lui Cristos.
De fiecare dată când privim în oglinda Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să ne întrebăm: „Reflectă ceea ce văd eu în mine natura şi gândirea lui Cristos? Mă schimb eu din imagine în imagine, conformându-mă asemănării cu Isus prin fiecare experienţă pe care o aduce Dumnezeu în viaţa mea?”
Potrivit lui Pavel, iată care este gândirea lui Cristos: „(El) S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor” (Filipeni 2:7).
Isus a luat o decizie în timp ce se afla încă în ceruri. El a făcut o înţelegere cu Tatăl de a-Şi lăsa slava Sa cerească şi de a veni pe pământ ca şi om. El avea să coboare în lume în calitate de slujitor umil. Şi avea să caute mai degrabă să slujească decât să fie slujit.
Pentru Cristos aceasta a însemnat să spună: „Merg să fac voia Ta, Tată.” Într-adevăr, Isus a decis dinainte: „Îmi las voia Mea pentru a o face pe a Ta, Tată. Îmi supun voia Mea, pentru a o putea primi pe a Ta. Tot ceea ce spun şi fac trebuie să vină de la Tine. Las totul pentru a fi totalmente dependent de Tine.”
La rândul Său, înţelegerea Tatălui cu Fiul era de a revela voia Sa Lui. Dumnezeu I-a spus, în esenţă: „Voia Mea nu va fi niciodată ascunsă de Tine. Întotdeauna vei şti ce fac Eu. Vei avea gândul Meu.”
Atunci când Pavel afirmă cu îndrăzneală: „Am gândul lui Cristos”, el declară: „Şi eu m-am dezbrăcat de mine însumi. Asemenea lui Isus am luat şi eu chip de rob.” Şi Pavel susţine că acelaşi lucru poate rămâne adevărat pentru fiecare credincios: „Noi însă [toţi putem] avem gândul lui Cristos” (1 Corinteni 2:16).
În acest îndemn apostolul Pavel se adresează poporului lui Dumnezeu: „Lăsaţi ca gândul care este în Cristos – însăşi gândirea lui Isus – să fie şi gândirea voastră. Gândirea Lui este cea pe care noi toţi trebuie s-o căutăm.”
Ce înseamnă a avea gândul lui Cristos? Simplu spus, aceasta înseamnă a gândi şi a acţiona aşa cum a făcut Cristos. Înseamnă a lua decizii la fel ca şi Cristos care să determine modul în care trebuie să trăim. Înseamnă a aduce fiecare aptitudine a gândirii noastre la starea în care noi, într-adevăr, putem avea gândul lui Cristos.
De fiecare dată când privim în oglinda Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să ne întrebăm: „Reflectă ceea ce văd eu în mine natura şi gândirea lui Cristos? Mă schimb eu din imagine în imagine, conformându-mă asemănării cu Isus prin fiecare experienţă pe care o aduce Dumnezeu în viaţa mea?”
Potrivit lui Pavel, iată care este gândirea lui Cristos: „(El) S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor” (Filipeni 2:7).
Isus a luat o decizie în timp ce se afla încă în ceruri. El a făcut o înţelegere cu Tatăl de a-Şi lăsa slava Sa cerească şi de a veni pe pământ ca şi om. El avea să coboare în lume în calitate de slujitor umil. Şi avea să caute mai degrabă să slujească decât să fie slujit.
Pentru Cristos aceasta a însemnat să spună: „Merg să fac voia Ta, Tată.” Într-adevăr, Isus a decis dinainte: „Îmi las voia Mea pentru a o face pe a Ta, Tată. Îmi supun voia Mea, pentru a o putea primi pe a Ta. Tot ceea ce spun şi fac trebuie să vină de la Tine. Las totul pentru a fi totalmente dependent de Tine.”
La rândul Său, înţelegerea Tatălui cu Fiul era de a revela voia Sa Lui. Dumnezeu I-a spus, în esenţă: „Voia Mea nu va fi niciodată ascunsă de Tine. Întotdeauna vei şti ce fac Eu. Vei avea gândul Meu.”
Atunci când Pavel afirmă cu îndrăzneală: „Am gândul lui Cristos”, el declară: „Şi eu m-am dezbrăcat de mine însumi. Asemenea lui Isus am luat şi eu chip de rob.” Şi Pavel susţine că acelaşi lucru poate rămâne adevărat pentru fiecare credincios: „Noi însă [toţi putem] avem gândul lui Cristos” (1 Corinteni 2:16).