“El ne-a izbăvit şi ne izbăveşte dintr-o astfel de moarte, şi avem nădejde că ne va mai izbăvi încă” (2 Corinteni1:10). Ce afirmaţie incredibilă! Pavel spune: „Duhul m-a eliberat dintr-o situaţie disperată. El mă eliberează chiar şi acum. Şi El va continua să mă elibereze în toate suferinţele mele.”

“El ne-a izbăvit şi ne izbăveşte dintr-o astfel de moarte, şi avem nădejde că ne va mai izbăvi încă” (2 Corinteni1:10). Ce afirmaţie incredibilă! Pavel spune: „Duhul m-a eliberat dintr-o situaţie disperată. El mă eliberează chiar şi acum. Şi El va continua să mă elibereze în toate suferinţele mele.”

Primirea Duhului Sfânt nu este vizibilă prin nişte manifestări emoţionale. (Totuşi, eu cred că există manifestări ale Duhului.) Ceea ce eu am în vedere este a-L primit pe Duhul printr-o cunoştinţă mereu în creştere. A-L primi pe El înseamnă a avea o iluminare mereu în creştere a puterii Sale eliberatoare, a felului în care El poartă poverile şi asigură cu ceea ce este nevoie.

Repet cuvintele lui Petru: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dat tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui… ” (2 Petru 1:3). Potrivit lui Petru puterea dumnezeiască a Duhului nu vine ca şi o manifestare. Ea vine, mai întâi, „prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat.”

“Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui ” (Ioan 1:16). Mai mult decât atât, Duhul Sfânt nu este primit în plinătate până când El nu preia tot controlul. Noi, pur şi simplu, nu L-am primit, dacă nu I-am dat tot controlul. Noi trebuie să ne lăsăm totalmente în grija Sa.

Aş vrea să vă dau un exemplu pentru a ilustra acest lucru. În Geneza 19 citim despre Lot şi familia lui care se aflau într-o criză teribilă. Judecata era pe cale să cadă asupra oraşului lor, Sodoma, de aceea Dumnezeu Şi-a trimis îngerii să-i elibereze. Lot şi-a deschis uşa acestor mesageri ai Domnului şi ei au intrat în casă. Ei aveau puterea cerului de a elibera întreaga familie, dar îngerii n-au fost primiţi.

La sfârşit, îngerii au fost nevoiţi să-şi impună voinţa lui Lot şi familiei sale, târându-i din Sodoma. Planul lui Dumnezeu era să-i elibereze în procesul de fugă. El avea să-i hrănească, să-i îmbrace şi să aibă grijă de ei. Dar după cum ştim soţia lui Lot s-a uitat înapoi şi a murit.

Mesajul îngerului era clar: „Dacă vreţi ca Dumnezeu să fie în control, atunci trebuie să vă abandonaţi hăţurile. Dacă căutaţi la El eliberarea, atunci trebuie să lăsaţi planurile voastre şi să fiţi dispuşi să faceţi ceea ce spune El.” Cu alte cuvinte, Duhul Sfânt nu-şi foloseşte puterea pentru a-i elibera pe cei care se îndoiesc. Necredinţa eşuează lucrarea Sa. Noi trebuie să fim dispuşi să-L lăsăm să facă schimbări în vieţile noastre, dacă aceasta este calea aleasă de Dumnezeu pentru a ne elibera.