FOCUL LUI DUMNEZEU ÎNCĂ MAI ARDE
Este trist, dar o mare parte din Trupul lui Cristos de azi se aseamănă cu Valea Oaselor Uscate într-o variantă modernă. Este un pustiu plin de schelete fără viaţă ale creştinilor căzuţi. Slujitori şi alţi credincioşi devotaţi „au ars” din cauza unui păcat chinuitor. Iar acum ei sunt plini de frică, ascunzându-se în peşteri meşterite de ei înşişi. La fel ca şi Ieremia ei s-au convins pe ei înşişi: „Nu voi mai pomeni de El [Domnul], şi nu voi mai vorbi în Numele Lui!” (Ieremia 20:9).
Dumnezeu încă mai pune aceeaşi întrebare pe care i-a pus-o lui Ezechiel: „Ar putea aceste oase să prindă iarăşi viaţă?” Răspunsul la această întrebare este una absolută: „Da!” Cum? Aceasta se întâmplă prin reînnoirea credinţei noastre în Cuvântul lui Dumnezeu.
Cuvântul Domnului este în sine un foc mistuitor. Într-adevăr, este singura lumină adevărată pe care o avem în nopţile noastre de disperare. Este singura noastră apărare împotriva minciunilor duşmanului atunci când el şopteşte: „Totul s-a sfârşit. Ai pierdut focul şi niciodată nu-l vei mai putea reîntoarce.”
Singurul lucru care ne scoate din întunericul nostru este credinţa. Iar credinţa vine prin auzirea Cuvântului lui Dumnezeu. Noi doar trebuie să ne ţinem de Cuvântul care a fost implantat în noi. Domnul a promis: „Nu voi permite să fii doborât cu totul; de aceea, nu ai nici un motiv ca să fii disperat. Nu ai nici un motiv pentru a ceda. Odihneşte-te în Cuvântul Meu.”
S-ar putea să te gândeşti: „Dar această noapte întunecoasă este mult mai rea decât orice altceva cu care m-am confruntat. Am auzit mii de predici despre Cuvântul lui Dumnezeu, dar se pare că acum nici una din ele nu mai prezintă valoare pentru mine.” Nu te nelinişti; focul lui Dumnezeu încă mai arde în tine, chiar dacă nu-l poţi vedea. Şi trebuie să torni asupra acestui foc combustibilul credinţei. Faci acest lucru prin a avea încredere în Domnul. Atunci când o faci, vei vedea cum toate îndoielile şi poftele tale vor fi mistuite.
Duhul lui Dumnezeu suflă din nou viaţă peste fiecare grup de oase uscate. El le reaminteşte de Cuvântul care este implantat în ele. Iar cei care odată erau morţi sunt aduşi la viaţă. Ei strigă la fel ca şi Ieremia: „Focul lui Dumnezeu a fost închis în mine pentru prea mult timp. Pur şi simplu, nu-l mai pot ţine. Simt cum puterea Domnului mă ridică din nou. El pune viaţă în mine. Voi vorbi Cuvântul pe care El mi l-a dat. Voi proclama îndurarea şi puterea Sa vindecătoare.”