SLAVA ÎMPĂRŢITĂ A LUI DUMNEZEU
„El le-a mai zis:...‘Luaţi seama la ce auziţi. Cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura: şi vi se va da şi mai mult. Căci celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are’ ” (Marcu 4:24-25).
Isus ştia că aceste cuvinte ar putea suna stranii pentru urechile nespirituale, de aceea El a precedat mesajul Său cu afirmaţia: „Dacă are cineva urechi de auzit, să audă” (Marcu 4:23). Isus ne spunea: „Dacă inima voastră este deschisă pentru Duhul lui Dumnezeu, veţi înţelege ceea ce trebuie să vă spun.”
Despre ce anume vorbeşte Isus în acest pasaj? El vorbeşte despre slava lui Dumnezeu în vieţile noastre, adică manifestarea prezenţei lui Cristos. Cu alte cuvinte, Domnul împarte prezenţa Sa glorioasă în diferite cantităţi, fie că este vorba de biserici sau de indivizi în parte. Unii nu primesc nimic din gloria Sa. Pe de altă parte, alţii primesc o măsură mereu în creştere, care emană din vieţile şi bisericile lor în cantităţi mai mari şi mai mari.
Dumnezeu a promis să reverse Duhul Său peste poporul Său în aceste vremuri de pe urmă. Într-adevăr, toată Scriptura ne îndreaptă privirea spre o biserică triumfantă, plină de slavă la sfârşitul timpurilor. Însuşi Isus a spus că porţile iadului nu vor putea triumfa asupra bisericii Sale. Noi nu vom merge în ceruri şchiopătând – doborâţi la pământ, în depresie, tânguindu-ne, înfrânţi, descurajaţi. Nu, Domnul nostru va aduce bisericii Sale mai multă putere. Această putere nu va fi manifestată numai prin semne şi minuni. Ea va fi descoperită în poporul Său prin transformarea glorioasă a inimilor atinse de Duhul lui Dumnezeu.
Cum putem noi obţine o măsură şi mai mare, mereu în creştere, a slavei lui Cristos? Domnul ne spune foarte clar: „Cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura” (Marcu 4:24). Isus spune: „Potrivit porţiunii din tine pe care mi-o dai Mie, îţi voi întoarce şi Eu cu aceeaşi porţiune. Îţi voi da aşa cum Îmi dai şi tu Mie. Orice măsură pe care o vei împărţi Mie, o voi împărţi şi Eu ţie.”
Dacă împarţi lui Dumnezeu lene şi lâncezeală – luând drept ceva obişnuit lucrarea Sa mare – vei primi înapoi un duh de tulburare. „Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi sufletul molatic suferă de foame” (Proverbe 19:15). În rezultat, sufletul tău va înfometa, nefiind în stare de a fi satisfăcut.
Dragostea, mila şi harul lui Dumnezeu pentru noi nu au margini. Ideea aici nu este de a obţine dragostea, îndurarea sau harul Său, ci a avea binecuvântarea gloriei Sale în vieţile noastre.
Isus afirmă clar că El împarte diferite cantităţi ale slavei Sale pentru noi potrivit modului în care noi ne dăruim inimile Lui. Partea noastră este, pur şi simplu, de a fi tot mai aproape de El – în închinarea, ascultarea şi sârguinţa noastră.