NOI SLĂVIM NUMELE LUI ISUS CRISTOS DOMNUL NOSTRU!
Cineva care citeşte aceste rânduri are nevoie de atingerea lui Isus. Atunci când Domnul a slujit aici pe pământ El a vindecat şi restabilit pe cei chinuiţi doar atingându-Se de ei. Atunci când Isus s-a atins de mama lui Petru, „au lăsat-o frigurile.” El a atins sicriul băiatului mort şi acesta a revenit la viaţă. El a atins ochii orbilor şi aceştia au putut vedea. El a atins urechea unui om surd care, dintr-odată, a putut auzi. Părinţii şi-au adus copiii
Dacă-L cunoşti, cu adevărat, pe Domnul în mod personal, ai cunoscut şi ai simţit atingerea mâinii lui Isus. În vremuri de singurătate, de descurajare, de confuzie, vremuri aşa de dureroase şi nesigure, ai strigat din adâncul sufletului: „ Doamne Isuse, am nevoie de atingerea Ta. Am nevoie să simt prezenţa Ta. Vino, Isus, şi atinge sufletul meu însetat.”
Unii au nevoie de atingerea lui Isus asupra minţii lor. Satan a venit cu căpeteniile sale ticăloase pentru a hărţui şi împovăra mintea cu gânduri diabolice – gânduri de necredinţă, gânduri îndepărtate de Cristos, gânduri de frică, gânduri de nevrednicie, gânduri de nemulţumire faţă de Dumnezeu. Credincioşii sinceri pot spune că au experimentat aceste atacuri asupra minţii lor. Satan este hotărât să distrugă credinţa noastră şi dependenţa noastră de Domnul.
În Scriptură, atingerea lui Isus venea ca şi răspuns la un strigăt. Nu există nici o dovadă că El ar fi ignorat vreodată sau ar fi respins un astfel de strigăt. Şi El nu se va întoarce de la strigătul tău, ci va răspunde cu îndurare la nevoia ta. În Matei 8 citim despre un lepros care a venit
Găseşte un loc în singurătate astăzi cu Isus şi spune-I ce a spus leprosul: „Doamne, Tu poţi. Curăţeşte-mă.” Apoi aşteaptă ca Cel care nu se uită la faţa omului, să te atingă şi să te vindece în mintea, trupul, sufletul şi duhul tău. Mâna Domnului este întinsă spre tine, dar El aşteaptă acel strigăt în nevoie, strigăt după ajutor, care este şi un strigăt de aşteptare.
„Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit, şi ne-au supus la grea robie. Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri. Domnul ne-a auzit glasul, şi a văzut asuprirea, chinurile şi necazurile noastre. Şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşătoare, cu semne şi minuni. El ne-a adus în locul acesta, şi ne-a dat ţara aceasta, ţară în care curge lapte şi miere” (Deuteronom 26:6-9).