vineri, mai 15, 2009

VĂ SALUT ÎN NUMELE SCUMP AL LUI CRISTOS!

În timp ce mă pregăteam să scriu acest mesaj, Duhul Sfânt mi-a vorbit clar: „Zideşte poporul. Binecuvântează-l cu Cuvântul Meu.” Eu am răspuns: „Doamne, doresc acest lucru, dar ce doreşti Tu să vorbeşti? Trebuie să întipăreşti profund în duhul meu cuvântul potrivit pentru aceste vremuri.”

Iată ce am primit de la Domnul. Sper că veţi primi aceste cuvinte şi veţi fi încurajaţi cu adevărat. S-ar putea să fiţi chiar persoana pe care a pregătit-o Dumnezeu să primească un astfel de cuvânt de încurajare în acest moment:

  • Dumnezeu doreşte ca tu să crezi ceea ce El ţi-a vorbit, mai ales în ceea ce priveşte vindecarea şi călăuzirea. (Vezi Ioan 4:48-50).

Isus i-a spus unui slujbaş împărătesc că fiul său avea să fie vindecat. „Omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus, şi a pornit la drum.” Acest om a crezut în cuvântul Domnului, iar fiul său a fost vindecat chiar în aceeaşi oră.

  • Domnul va răspunde la strgătul inimii tale potrivit îndurărilor Sale numeroase. Timpul Lui este perfect, deci ai răbdare. (Vezi Psalmul 69:13-14, 16-18, 32-33).

În acest pasaj trebuie să înlocuieşti „vrăjmaşii” cu „puterea demonică.” Adevăratul tău duşman este satan care urăşte foametea ta continuă pentru o umblare profundă cu Domnul.

  • Aici este un cuvânt personal pentru tine. Da, un număr mare de oameni vor primi acelaşi cuvânt în mesajul meu de aici, dar Duhul Sfânt are modul său de aplicare a Cuvântului lui Dumnezeu pentru mulţi credincioşi în diferite moduri. 

 

Deschide la Psalmul 145. Înainte de a-l citi, roagă-te ca Duhul Sfânt să-ţi vorbească direct printr-un verset sau două. Ştiu că Domnul mi-a vorbit acest lucru în inima mea, că tu vei fi încurajat prin Psalmul 145.  

(Versetul 14 este cel care mi-a fost accentuat pentru tine, dar Duhul ar putea să accentueze pentru tine şi altele.)

Fie ca Dumnezeu să vă dea puterea Duhului Sfânt în luptă pentru a rezista diavolului şi a-l pune pe fugă.

joi, mai 14, 2009

FIE CA PACEA LUI DUMNEZEU SĂ DOMNEASCĂ ÎN INIMILE VOASTRE.

Duhul mi-a arătat atât de clar că toate rugăciunile mele sunt în van dacă nu mă rog prin credinţă. Pot să plâng, să postesc, să mijlocesc, să fiu în agonie şi chinuri în rugăciune, cu toate acestea să nu influenţez nicidecum relaţia mea cu Domnul, dacă nu fac aceste lucruri cu o credinţă simplă, de copil. 

Dumnezeu nu va acţiona în numele nostru fără credinţă. Cuvântul spune: „Un astfel de om [care se îndoieşte] să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul” (Iacov 1:7).

Domnul ne porunceşte să avem încredere în El. Cu toate acestea, deseori noi avem atât de puţină încredere în El, atât de puţină credinţă în plăcerea şi dorinţa Sa de a răspunde la strigătul inimilor noastre. Atunci când vom merge în cer vom fi uimiţi să descoperim toate binecuvântările, pacea şi puterea pe care le-am avut la dispoziţia noastră, dar nu le-am însuşit din cauza credinţei noastre slabe.

SUNT PROFUND MIŞCAT DE DUHUL SFÂNT DE A VĂ PROVOCA SĂ CREŞTEŢI ÎN CREDINŢA VOASTRĂ. Cereţi de la Domnul să vă ierte pentru necredinţa voastră şi să inunde sufletul vostru cu siguranţa că El va răspunde la rugăciunile voastre sincere.

Doreşti tu o credinţă crescândă? Atunci când te vei ruga foloseşte următoarele versete pentru a medita la Domnul. El nu va nega propriul Său Cuvânt. Bazează-te pe următoarele:

·         Psalmul 62:8

·         Psalmul 91:4

·         Psalmul 56:3

·         Proverbe 30:5

·         Ieremia 29:10-14

Continuă prin credinţă! El îţi va răspunde şi aceasta va fi curând.

miercuri, mai 13, 2009

VĂ SALUT ÎN NUMELE MINUNAT AL DOMNULUI!

În zilele recente am meditat asupra Psalmilor 142 şi 143. Vă recomand să vă puneţi un timp deoparte pentru a citi aceşti psalmi care vă vor încuraja credinţa.

Am fost interesat de ceea prin ce trecea David când a spus: „Când îmi este mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoşti cărarea” (142:3). El repetă acest lucru în versetul 143:4: „Îmi este mâhnit duhul în mine, îmi este tulburată inima înăuntrul meu.” De fapt, David Îi spune lui Dumnezeu: „Mă înec în necazul meu. Sunt atacat de duşmanii mei. Toate acestea mă doboară.” El a strigat către Domnul: „Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit de tot...Scoate-mi sufletul din temniţă” (142:6-7).           

Preaiubiţilor, aceste cuvinte sunte scrise de dragul nostru, pentru instruirea noastră. Aici găsim încurajare pentru toţi oamenii lui Dumnezeu care sunt copleşiţi de necazuri şi dureri. Unii sunt doborâţi de probleme financiare şi datorii. Numeroşi credincioşi cu greu pot trăi de pe o zi pe alta. Multe văduve şi cupluri în vârstă de-abia îşi duc traiul.

Deseori am fost acuzat de faptul că sunt prea trist, prea negativ. Oamenii spun că nimeni nu vrea să audă veşti rele, şi că ei preferă să nu asculte predicatori care vorbesc despre durere, suferinţă şi necazuri. Dar adevărul este că majoritatea din noi trăiesc într-o lume în care viaţa uneori poate fi absolut copleşitoare. La fel ca şi David, ne confruntăm cu un potop de necazuri şi nu ştim ce să facem mai departe. Ne confruntăm cu atacuri demonice ale lui satan împotriva credinţei noastre.

Însă anume în vremurile noastre de necaz noi învăţăm să-L căutăm pe Dumnezeu şi învăţăm să strigăm în durerea noastră. David a spus: „Îmi vărs necazul înaintea Lui, şi-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui” (142:2). „Ascultă-mă în credincioşia Ta” (143:1). Eşti tu chiar în acest moment copleşit de împrejurările din viaţa ta? Fă ceea ce a făcut David:

  •  „Îmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine, ca un pământ uscat (143:6).
  •  „Nu-mi ascunde faţa Ta... Fă-mă s-aud disdedimineaţă bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul” (143:7-8).
  • „Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne, căci la Tine caut adăpost. Învaţă-mă să fac voia Tas, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă! Pentru Numele Tău, Doamne, înviorează-mă; în dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!” (143:9-11).
Fiţi încurajaţi. Dumnezeu ţine totul sub control! El va răspunde nevoilor voastre la timpul potrivit.

marți, mai 12, 2009

LUPTA VOASTRĂ ESTE A DOMNULUI (vezi 2 Cronici 20:15).

Motivul pentru care scriu aceste rânduri este de a vă reaminti că lupta pe care o duceţi acum nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu. Dacă sunteţi unul din copiii Lui, puteţi fi siguri că satan „va fi furios pe voi.”

În 2 Cronici 20 o oştire mare a venit împotriva poporului lui Dumnezeu. Împăratul Iosafat şi oamenii săi şi-au îndreptat faţa să-L caute pe Domnul şi să postească. Împăratul a strigat la Dumnezeu cu o rugăciune cu care majoritatea din noi ne-am rugat uneori în călătoria noastră spirituală: „Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulţimi, care înaintează împotriva noastră, şi nu ştim ce să facem, dar ochii noştri sunt îndreptaţi spre Tine” (20:12). „Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării...Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi...căci nu voi veţi lupta, ci Dumnezeu” (20:14-15).

Isaia a adresat următoarea avertizare tuturor forţelor satanice: „Pe cine ai batjocorit şi ai ocărât tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul, şi ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel” (Isaia 37:23).

Dumnezeu i-a spus poporului lui Israel şi ne spune şi nouă astăzi: „Lupta nu se dă împotriva voastră. Este mânia lui satan îndreptată împotriva Mea, Domnul care locuieşte în voi.” Dumnezeu i-a spus lui satan: „Dar Eu ştiu când stai jos, când ieşi afară, când intri şi când eşti mânios împotriva Mea” (37:28).

Te întreb acum: unde se dă lupta ta? În căsătoria ta? Afacerea sau serviciul tău? Finanţele tale? Sănătatea ta? Se intensifică lupta ta de zi cu zi? Dacă ai o inimă pentru Isus şi o dorinţă de a te lipi de El, te vei confrunta cu furia iadului. Dar aceasta nu va fi lupta ta.

Poţi să sfârşeşti lupta ta rapid dacă alegi acest lucru, pur şi simplu renunţând şi cedând temerilor şi îndoielilor tale. Satan nu-i va deranja pe cei care abandonează încrederea lor în Domnul.

Da, lupta este a Domnului, dar şi noi avem partea noastră, aceea de a avea încredere şi de a crede promisiunile Sale în faţa disperării şi a ceea ce pare a fi imposibil. „Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: „Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu?” (Isaia 40:27). 

Credinţa cere ca eu să dau toate problemele mele – toate situaţiile mele critice, toate temerile mele, toate îngrijorările mele – în mâna Domnului. Atunci când am făcut tot ce-am putut şi ştiu că lupta mea este peste puterile mele, eu trebuie să supun  totul în mâinile Sale. 

Domnul nostru ştie de furia lui satan, iar noi trebuie să credem cu adevărat că El va acţiona. El ne va conduce prin ape şi foc şi va pune pe fugă pe toţi duşmanii spirituali. Iată ce spune Cuvântul lui Dumnezeu privitor la ceea ce va face El: „Deci pentru сă eşti mânios împotriva Mea...a ajuns până la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nările tale şi zăbala Mea între buzele tale, şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit” (Isaia 37:29).

Dacă vei sta ferm în credinţa ta – având încredere în El, odihnindu-te în promisiunile Sale, respingând toate minciunile lui satan care asaltează mintea ta – atunci să te aştepţi ca Dumnezeu să vină prin Duhul Său în situaţia ta şi să aducă un sfârşit neaşteptat pentru lupta ta. El va muta cerul şi pământul pentru a te elibera şi a croi o cale de ieşire. „El a pus capăt războaielor” (Psalmul 46:9).

luni, mai 11, 2009

FIE CA PACEA LUI DUMNEZEU SĂ LOCUIASCĂ ÎN VOI.

O femeie creştină s-a apropiat de mine recent cu o expresie a feţei oarecum îngrijorată şi m-a întrebat dacă auzisem ştirile recente despre un marş de protest din Pakistan. „Vă vine să credeţi ce se întâmplă?”, a întrebat ea. „În fiecare zi auzim veşti rele. Pakistan are capacitate nucleară. Teroriştii ar putea prelua controlul şi nişte ayatolahi nebuni ar putea să ne implice într-un război nuclear.” Clătinând din cap ea a spus: „Îmi este teamă cu adevărat. Lucrurile par a ieşi de sub control.”  

Chiar în acest moment oameni din întreaga lume sunt cuprinşi de teamă. Noi vedem împlinirea avertizării lui Isus, potrivit căreia va veni o zi când inimile oamenilor se vor cutremura de frică în timp ce ei vor fi martori la lucrurile care vor veni pe pământ.

Cei care au primit mesajele mele lunare ştiu că în ultimii ani am avertizat despre criza caselor de locuit. Am avertizat despre un faliment inevitabil. Am predicat despre aceasta cu lacrimi.

Acum îmi permiteţi să vă ofer un cuvânt clar din inima lui Dumnezeu, un cuvânt de încurajare. În ciuda tuturor veştilor înspăimântătoare, Dumnezeu încă mai deţine controlul asupra tuturor lucrurilor.

Iată care este Cuvântul pe care trebuie să ne bazăm noi, credincioşii, atunci când furtuna ne ameninţă, cuvinte date nouă de Isus: „Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte” (Ioan 14:27). Acestea sunt vremuri tulburătoare. Dar în astfel de vremuri Cuvântul lui Dumnezeu devine puterea şi speranţa noastră.

  • „Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz. Cei ce cunosc Numele Tău, se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne” (Psalmul 9:9-10).
  • „Căci El mă va ocroti în coliba Lui, în ziua necazului, mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui, şi mă va înălţa pe o stâncă” (Psalmul 27:5).

Eu cred că zilele cele mai înspăimântătoare şi tulburătoare ne stau încă în faţă. Şi nu văd nimic decât disperare crescândă pentru cei care nu petreс timp zilnic în citirea Cuvântului lui Dumnezeu, în rugăciune şi discuţie cu Domnul. Cuvântul Său este сel care ne încurajează şi produce credinţă. Disciplinează-te acum să deschizi Biblia ta în fiecare dimineaţă şi să începi ziua ta fiind încurajat de promisiunile Sale preţioase. Apoi vorbeşte cu Domnul chiar în timp ce te pregăteşti pentru ziua respectivă. Cere-I Duhului Sfânt să-ţi întărească credinţa şi speranţa.

În fiecare zi eu repet de multe ori un verset din Scriptură. Te îndemn şi pe tine să-l proclami şi să crezi în el: „Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi” (1 Petru 5:7).

vineri, mai 08, 2009

A LUI DUMNEZEU SĂ FIE TOATĂ SLAVA ŞI GLORIA!

În timp ce şedeam la masa mea întrebându-L pe Domnul cum aş putea să te binecuvântez, am fost mişcat în mod simplu să-ţi ofer ceva din Cuvântul Său.

Îţi ofer următoarele versete cu încrederea că cel puţin unul din ele va fi un cuvânt doar pentru tine. Ştiu că Dumnezeu este credincios în a ne trimite un cuvânt special atunci când avem nevoie atât de mult de el. Şi eu cred că este ceva deosebit aici pentru tine.

  1. Psalmul 32:6-8: „De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc. Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire. „Eu – zice Domnul – te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.”
  1. Psalmul 31:6-8: „Eu urăsc pe cei ce se lipesc de idoli deşerţi, şi mă încred în Domnul. Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu, şi nu mă vei da în mâinile vrăjmaşului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg.”
  1. Psalmul 41:1-3: „Ferice de cel ce se îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte; Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este fericit pe pământ, şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui. Domnul îl sprijineşte, când este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate boalele lui.”
  1. Psalmul 31:1, 5: „Doamne, în Tine mă încred: să nu fiu dat de ruşine niciodată. Izbăveşte-mă, în dreaptatea Ta.... În mâinile Tale îmi încredinţez duhu: Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!"
  1. Psalmul 56:8, 9, 11: „Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău: nu sunt ele scrise în cartea Ta? Vrăjmaşii mei dau înapoi în ziua când Te strig: Ştiu că Dumnezeu este de partea mea. Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic: Ce pot să-mi facă nişte oameni?”
  1. Psalmul 86:17: „Fă un semn pentru mine, ca să vadă vrăjmaşii mei şi să rămână de ruşine, căci Tu mă ajuţi şi mă mângâi, Doamne!”
  1. Psalmul 88.1-3: „Doamne, Dumnezeul mântuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta! S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele; căci mi s-a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor.”
Te rog să subliniezi fragmentul din Scriptură pe care Duhul ţi-l mărturiseşte. Crede în El! Dumnezeu l-a trimis azi pentru tine.

joi, mai 07, 2009

ÎI MULŢUMIM LUI DUMNEZEU PENTRU ÎNDURĂRILE SALE NUMEROASE ŞI PENTRU IUBIREA SA.

Sunt îndemnat de Duhul Sfânt de a vă scrie despre modul în care Dumnezeu deschide uşile închise. Cineva care citeşte acest mesaj se va raporta imediat la acesta, deoarece te confrunţi cu una sau mai multe uşi închise. Chiar în faţa ta este o uşă care pare a fi permanent închisă. Ar putea fi o situaţie financiară serioasă, iar tu te-ai rugat să se deschidă o uşă de oportunitate. Cu toate acestea, orice n-ai încerca pare să eşueze; uşile, pur şi simplu, nu se deschid.

Nu ştiu care poate fi uşa ta închisă, dar pentru mulţi se pare că ferestrele şi uşile cerului sunt închise. Cerurile par a fi din metal şi tu nu poţi ajunge de cealaltă parte. Această uşă închisă despre care vorbesc este o problemă, o situaţie, o nevoie pentru care te-ai rugat mult. Aceasta poate fi o criză în care este nevoie nimic mai puţin decât o minune. Iar tu n-ai primit nici un răspuns la rugăciunile şi cererile tale înflăcărate către Domnul.

În Apocalipsa Cristos vorbeşte despre Sine ca şi CEL CE DESCHIDE ŞI ÎNCHIDE UŞILE (3:7). Aceste cuvinte erau incluse într-o scrisoare trimisă credincioşilor din Filadelfia antică, o biserică pe care Domnul a lăudat-o pentru faptul că păzise cuvântul răbdării Sale şi niciodată nu s-a dezis de Numele Său. Cu alte cuvinte, în cele mai grele vremuri de încercări aceşti oameni s-au bazat cu credincioşie pe Cuvântul lui Dumnezeu. Ei nu L-au acuzat pe Domnul de faptul că El i-a neglijat sau şi-a întors urechea de la strigătele lor.

Este evident că satan venise împotriva lor cu minciuni. Domniile şi căpteniile sale din întuneric, duhurile de minciună care străbat prin toate crăpăturile iadului, spun că Dumnezeu a închis orice uşă, că El nu merită închinarea şi credinţa noastră. Dar aceşti credincioşi, despre care Isus a spus că aveau puţină putere, au continuat să aibă încredere, aşteptând cu răbdare ca Dumnezeu să pună cheia în uşă şi s-o deschidă. El are cheia pentru fiecare uşă închisă – şi numai El deschide uşi în faţa noastră.

Iată ce le-a promis Domnul, şi aceasta este şi promisiunea noastră:

„Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele [nu ai cedat în încercarea ta], te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă, ca să încerce pe locuitorii pământului” (3:10). 

Acest ceas al încercării este chiar acum peste noi. El aduce încercări incredibile ale credinţei, aşa de mari şi fioroase, încât mulţi vor cădea într-o necredinţă mortală. Într-adevăr, o mare cădere de la credinţa care rabdă este acum peste întreaga lume.

Dar tu – deoarece continui să ai încredere în promisiunile Lui şi doreşti să mori în credinţă chiar dacă nu vezi promisiunile împlinite – vei fi păzit de această ispită mondială de a cădea în necredinţă. Dumnezeu a auzit strigătul tău şi El ştie vremea, ceasul pentru a deschide toate uşile. Deci, nu renunţa. Să nu te îndoieşti niciodată. Stai pe promisiunile Sale. El nu te va lăsa.

miercuri, mai 06, 2009

SLĂVIT SĂ FIE DUMNEZEU PENTRU ÎNDURĂRILE SALE.

Am un mesaj scurt pentru cei care trec prin situaţii dureroase şi copleşitoare. Nu mă adresez celor care acum se bucură de un timp de odihnă după suferinţă, care nu se află în nici un fel de durere sau suferinţă. Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru aceste perioade de odihnă şi linişte.

Primesc atât de multe scrisori de la ucenici scumpi ai lui Isus care trăiesc cu dureri lăuntrice şi situaţii de criză de nedescris: divorţ, copii dependenţi de droguri sau în închisoare, moartea unuia dintre soţi. O femeie care Îl iubeşte enorm pe Domnul deplânge moartea a trei din copiii săi care s-au sufocat într-un incendiu. Un pastor este îndurerat din cauza soţiei sale care l-a părăsit pe el şi pe copiii lor pentru o iubită lesbiană. Lista acestor dureri este lungă, şi atât de mulţi oameni credincioşi sunt împovăraţi cu durere şi suferinţă.

Am un mesaj pentru tine care treci prin suferinţă, care eşti întristat sau trăieşti cu vreo durere. În Psalmul 40 David a strigat: „Căci rele fără număr mă împresoară... Izbăveşte-mă, Doamne! Vion, Doamne, degrabă în ajutorul meu! (Psalmul 40:12-13). „Să se bucure şi să se veselească în Tine toţi cei ce Te caută... Eu sunt sărac şi lipsit, dar Domnul se gândeşte la mine. Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu; nu zăbovi, Dumnezeule!” (40:16-17).

Am fost atât de binecuvântat şi mângâiat de un rând din versetul 17: „Domnul se gândeşte la mine.” Imaginaţi-vă acest lucru. Domnul Dumnezeu care a creat toate lucrurile, Dumnezeul acestui univers, se gândeşte la mine.

Chiar şi în acest moment, în această oră, gândurile Lui sunt la tine, în ceasul tău de nevoie.

Pe când Israel se afla în robie în Babilon, plângându-şi pierderea caselor şi a familiilor, trecând prin suferinţă şi necaz, Dumnezeu le-a trimis un cuvânt prin Ieremia: „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde” (Ieremia 29:11). Dumnezeu a spus poporului Său: „Coşmarul vostru se va sfârşi. Am numai gânduri buni, de dragoste cu privire la voi şi dacă Mă veţi căuta cu toată inima, Mă veţi găsi” (vezi Ieremia 29:11-13).

Dumnezeu nu este mânios pe tine. Oamenii sfinţi, într-adevăr, trec prin suferinţă, deci nu te clătina în încrederea ta în El. În vremuri de suferinţă şi sentimente de singurătate şi regrete, roagă-te. Deschide-ţi inima în faţa Domnului. El se gândeşte la tine şi El lucrează pentru tine.

marți, mai 05, 2009

DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU PENTRU POPORUL SĂU NICIODATĂ NU SE VA CLĂTINA

Citind Psalmul 13 am fost inspirat să vă trimit câteva cuvinte de încurajare pe care le-am adunat din acest capitol binecuvântat.

David a scris cuvintele care se găsesc în acest psalm. El a întrebat: „Până când, Doamne, mă vei uita? Pentru totdeauna? Până când Îţi vei ascunde faţa de mine? Până când voi avea inima plină de necazuri în fiecare zi? Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?” 

Toate acestea sună de parcă David a simţit că Dumnezeu îl lăsase cu desăvârşire să sufere, să se trezească în fiecare dimineaţă cu un nor negru asupra capului său. Pentru o perioadă David a vorbit în disperare: „Dumnezeule, acest sentiment de izolare va persista veşnic? Când voi primi răspuns la rugăciunile mele?”

Atunci când necazurile ne asaltează, deşi noi ştim că-L iubim pe Domnul – atunci când eliberarea pare îndepărtată şi fără speranţă – noi ne scufundăm sub presiune. Chiar în acest moment, cineva care citeşte aceste rânduri se scufundă sub presiunea groaznică a situaţiei care pare de nerezolvat. Această persoană este pe marginea unei disperări totale sperând ca liniştea să vină măcar pentru un moment în încercarea sa.

În mijlocul încercării sale David a întrebat: „Până când voi avea inima plină de necazuri?” El făcuse planuri după planuri încercând să găsească căi de ieşire din necazul său, dar toate planurile sale, toate aranjamentele au eşuat. Acum el nu mai avea la ce să se gândească, nici o soluţie aplicabilă. El se afla la capătul puterilor.

Cât de trist este să vezi o rază de speranţă, un pic de lumină, ca apoi disperarea să-şi facă din nou loc. Nu uitaţi că toate acestea s-au întâmplat unui om evlavios, un om după inima lui Dumnezeu. David era un om care a mărturisit despre marea sa încredere în Domnul. Cu toate acestea, la fel ca şi noi, David a trecut prin vremuri grele, aşa cum el descrie în acest psalm.

Cum s-a ridicat David din această prăpastie a disperării? „Eu am încredere în bunătatea Ta... cânt.”

Aş dori să împărtăşesc cu voi motivele de a continua să treceţi cu încredere prin încercările voastre de acum:

  • Indiferent de cât de înfiorător se poate dezlănţui furtuna, Domnul nostru scump va continua să hrănească păsările cerului, să îmbrace crinii de pe câmp şi să împlinească nevoile zilnice ale unui ocean plin de peşti. „Tatăl vostru ceresc le hrăneşte...” Nici o păsare nu cade pe pământ fără supravegherea Tatălui.
  • Ce fel de Tată ar hrăni toate creaturile de pe pământ şi, cu toate acestea, să-şi neglijeze copiii Săi? Isus ne-a îndemnat să „nu ne îngrijorăm” pentru nevoile zilnice şi probleme, „pentru că El are grijă de noi.”
Cu adevărat, Domnul vă iubeşte şi El nu-şi întoarce urechea de la strigătele voastre. Ţineţi-vă de promisiunile Lui. Mergeţi în credinţă. Aşteptaţi-L cu răbdare. El niciodată nu vă va părăsi.

luni, mai 04, 2009

NOI SLĂVIM NUMELE LUI ISUS CRISTOS DOMNUL NOSTRU!

Cineva care citeşte aceste rânduri are nevoie de atingerea lui Isus. Atunci când Domnul a slujit aici pe pământ El a vindecat şi restabilit pe cei chinuiţi doar atingându-Se de ei. Atunci când Isus s-a atins de mama lui Petru, „au lăsat-o frigurile.” El a atins sicriul băiatului mort şi acesta a revenit la viaţă. El a atins ochii orbilor şi aceştia au putut vedea. El a atins urechea unui om surd care, dintr-odată, a putut auzi. Părinţii şi-au adus copiii la Isus „ca să-Şi pună mâna peste ei.” Atingerea Lui blândă a schimbat totul. Mulţimile au adus persoane bolnave şi infirme şi Isus a găsit timp pentru a se atinge de ei toţi, vindecându-i.

Dacă-L cunoşti, cu adevărat, pe Domnul în mod personal, ai cunoscut şi ai simţit atingerea mâinii lui Isus. În vremuri de singurătate, de descurajare, de confuzie, vremuri aşa de dureroase şi nesigure, ai strigat din adâncul sufletului: „ Doamne Isuse, am nevoie de atingerea Ta. Am nevoie să simt prezenţa Ta. Vino, Isus, şi atinge sufletul meu însetat.”

Unii au nevoie de atingerea lui Isus asupra minţii lor. Satan a venit cu căpeteniile sale ticăloase pentru a hărţui şi împovăra mintea cu gânduri diabolice – gânduri de necredinţă, gânduri îndepărtate de Cristos, gânduri de frică, gânduri de nevrednicie, gânduri de nemulţumire faţă de Dumnezeu. Credincioşii sinceri pot spune că au experimentat aceste atacuri asupra minţii lor. Satan este hotărât să distrugă credinţa noastră şi dependenţa noastră de Domnul.

În Scriptură, atingerea lui Isus venea ca şi răspuns la un strigăt. Nu există nici o dovadă că El ar fi ignorat vreodată sau ar fi respins un astfel de strigăt. Şi El nu se va întoarce de la strigătul tău, ci va răspunde cu îndurare la nevoia ta. În Matei 8 citim despre un lepros care a venit la El spunând: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.” Isus şi-a întins mâna şi s-a atins de El, spunând: „Da, vreau, fii curăţit!” Îndată a fost curăţit de lepra lui.”

Găseşte un loc în singurătate astăzi cu Isus şi spune-I ce a spus leprosul: „Doamne, Tu poţi. Curăţeşte-mă.” Apoi aşteaptă ca Cel care nu se uită la faţa omului, să te atingă şi să te vindece în mintea, trupul, sufletul şi duhul tău. Mâna Domnului este întinsă spre tine, dar El aşteaptă acel strigăt în nevoie, strigăt după ajutor, care este şi un strigăt de aşteptare.

„Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit, şi ne-au supus la  grea robie. Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri. Domnul ne-a auzit glasul, şi a văzut asuprirea, chinurile şi necazurile noastre. Şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşătoare, cu semne şi minuni. El ne-a adus în locul acesta, şi ne-a dat ţara aceasta, ţară în care curge lapte şi miere” (Deuteronom 26:6-9).

vineri, mai 01, 2009

DUMNEZEU SĂ VĂ BINECUVÂNTEZE ŞI SĂ VĂ PĂZEASCĂ

Duhul Sfânt m-a îndemnat să citesc Exod 12 care conţine relatarea eliberării lui Israel din Egipt.

Pe uşa fiecărei case a israelitenilor sângele unui miel era uns pe uşori şi pe pragul de sus al uşii. Acesta trebuia să-l protejeze pe poporul lui Dumnezeu de îngerul morţii care avea să treacă pe acolo. Atunci când a venit ziua respectivă, o mulţime de israeliţi au ieşit din robie, incluzând 600.000 de bărbaţi plus femei şi copii. „Tocmai în ziua aceea, toate oştile Domnului au ieşit din ţara Egiptului” (Exod 12:41).

În următorul capitol m-am oprit la versetul 3 care spune: „Căci cu mâna puternică v-a scos Domnul de acolo” (Exod 13:3). Poporul lui Dumnezeu a fost eliberat numai prin puterea Domnului, nu prin căi omeneşti.

David afirmă: „Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă... El şi-a întins mâna de sus din înălţime, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari; m-a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei care erau mai tari decât mine... El este un scut [apărător] pentru toţi cei ce caută adăpost în El” (2 Samuel 22:33, 17, 18, 31).

Credinţa şi puterea noastră ar putea slăbi, dar în momentele noastre de slăbiciune Dumnezeu ne-a dat promisiuni minunate de a ne reînnoi şi de a ne întări:

  •  „Tu mă încingi cu putere pentru luptă” (2 Samuel 22:40).
  • „Cei slabi sunt încinşi cu putere” (1 Samuel 2:4).
  • „Domnul dă tărie poporului Său, Domnul binecuvântează pe poporul Său cu pace” (Psalmul 29:11).     
  • „Dumnezeul lui Israel dă poporului Său tărie şi mare putere. Binecuvântat să fie Dumnezeu!” (Psalmul 68:35).
  • „Nu mă lepăda la vremea bătrâneţii... Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule!” (Psalmul 71:9, 16).
  • „Ferice de cei ce-şi pun tăria în Tine... Ei merg din putere în putere, şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu în Sion” (Psalmul 84:5, 7).

Preaiubiţilor, credeţi voi că Dumnezeul nostru este puternic? Dacă El este puternic, nici o putere nu poate rezista în faţa Lui. De aceea, încredinţaţi totul în mâna Lui tare. El va găsi o cale de ieşire. Mai mult decât atât, credeţi în cuvântul Lui: „În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul” (Psalmul 138:3).

Dumnezeu vă iubeşte şi vă binecuvântează